Un tânăr a cărui mamă a fost răpusă de coronavirus a publicat un mesaj emoționant pe o rețea de socializare.

Bărbatul descrie primele simptome pe care le-a avut mama sa până a fi diagnosticată și lupta grea cu virusul ucigaș.

Totodată, bărbatul acuză medicul de familie de neglijență pentru că i-a spus mamei sale să stea 3 zile cu febră la domiciliu, cunoscând că femeia avea și alte probleme de sănătate la cei 60 de ani ai săi. Totodată, bărbatul este revoltat că și medicii de pe ambulanță au refuzat s-o interneze atunci când i-a solicitat.

“Am sunat-o pe mama în acea zi blestemată de luni, când a început totul, am întrebat-o ce face, mi-a zis că nu prea bine, avea febra 37,5, am întrebat-o ce crede că poate fi, mama mi-a zis că a curentat-o în troleu și la lucru i-a fost frig. La întrebarea mea despre medicul de familie, mama mi-a zis că această doamna medic i-a zis să stea 3 zile acasă cu febră, apoi să cheme ambulanța, să facă testul, că așa scrie protocolul, să bea ceai și vitamina C…

Acum, zic și eu dintr-o parte, cum poți ține acasă 3 zile un om de 60 de ani, cu febra + tromboză + obezitate + alte probleme, că așa scrie protocolul. Doamna cunoștea starea generală a mamei de sănătate. Sunt medic la serviciu, dar mai întâi de toate sunt om. Să-i zică mamei să meargă la un privat, să dea un test ceva, așa cred că ar trebui să procedeze omenește cineva, nimic domnule.

Asta zic acum în gând, dar atunci am întrebat-o pe mama, poate facem un test, ceva, mama zice, nu prea mi-i a umbla pe drumuri, că mi-a trece poate și așa. Acum regret că nu am insistat mai mult în acea zi”, mărturisește bărbatul.

Bărbatul povestește că abia miercuri au solicitat ambulanța.

“Miercuri, Costel a sunat la ambulanță, aceștia au venit greu, au măsurat oxigenul în sânge și au zis că e 96, au mai spus că e normal, și nu e pentru spitalizare mama, așa zice protocolul, că așa pacienți sunt întorși acasă de la spital. Prostii tâmpite de-ale lor, mama se simțea foarte rău, avea transpirații ce făcea să curgă apă șiroi din cap, așa că după duș, iar aceștia umblau cu protocoale. Nu e important ce lucrezi, trebuie să nu pierzi Omenia din tine și simțul Omenesc…

Chiar și medicul de familie a venit cu o rugăminte prin telefon, să o ia pe mama, dar aceștia au refuzat și au plecat… Apoi medicul a prescris un antibiotic mama l-a băut și seara era parcă mai binișor…

Noaptea în schimb, foarte rău, și a mers la Med Park acolo au găsit plămânii infectați, și au trimis-o pe mama la Moldexpo pentru test. Joi, aici la Moldexpo, alt rahat, foarte frig, oamenii vin înfierbântați, cu febră și sunt pocniți în moalele capului de frigul așteptării rezultatelor testului, așa fiind riscul să facă o pneumonie sau să o înrăutățească pe cea prezentă deja.

Dragă statule, dacă faci centre noi de triere, te rog pune și condiții în ele, pentru oameni.

Nu de altă, dar tu așa îi bagi în mormânt pe cei pe care îți plătesc impozite și taxe, și nu e bine pentru tine, dar pentru noi, care pierdem oameni dragi, nu mai zic, îmi vine să dau foc sistemului tâmpit.

Mama mă sună pe la ora 14 și zice sunt pozitivă la COVID. Prin oameni buni și săritori la nevoie ajungem la Spitalul Republican.

Aici e cald, bine. Mama mă sună mulțumită că în sfârșit s-a încălzit, dar starea ei rămânea a fi rea. Vineri, sâmbătă, duminică în salon cu o doamna din Ialoveni, mulțumite ambele de atenția acordată de personalul medical, medicamente + consiliere psihologică, starea mamei rămâne rea.

Luni dimineață starea mamei se agravează și este transferată la terapie intensivă. Duminică noaptea a dormit rău, iar respirația devenea tot mai greoaie.

Urmează 3 săptămâni în care mama este supravegheată de o echipă de medici condusă de doamna Olga Usatiî și consultată de profesorul Cojocaru, cărora le mulțumesc mult, sunt încercate diferite metode de tratament, dar care nu au efect, probabil, din cauza blocării sistemului venos cu trombe ce au pornit prin organism că urmare a anticoagulantelor primite pentru tratament COVID.

Mama trece toate etapele: masca de oxigen, apoi intubare (deoarece starea mamei se agrava, apoi a ajuns gravă critică, afectat cca 90 % plămânii). La sfârșitul celor 3 săptămâni un tromb se urcă în plămâni, apoi în următoarea zi duminică ajunge în inima și mămica face stop cardiac duminică, pe dată de 22 noiembrie, la 3 noaptea.

Dacă nu era ținută mămică acasă 3 zile de către medicul de familie, cu febră, dureri și nesomn (am aflat despre asta la sfârșitul celor 3 zile că mama stătea noaptea în picioare rezemată de perete), chiar dacă asta prevede protocolul, finalul acestei povești putea fi altul. Ori, dacă ții omul acasă, poate îi prescrii un tratament individual, în dependență de starea lui de sănătate, și nu doar îl pui să aștepte cu ceai și vitamina C?

Medicii de la Spitalul Republican ne-au spus, ați venit târziu. Dacă fiecare din noi, la locul de muncă, am avea mai multă implicare (pune tragere de inima în ceea ce face, așa ca pentru Dumnezeu) cred că am trăi într-o lume mai bună”, a conchis bărbatul.