Rezultatele unui studiu al cercetătorilor din China arată faptul că grupa sanguină ar putea avea o influenţă asupra rezistenţei organismului la contactarea virusului COVID-19.

Astfel, după ce au studiat distribuirea grupelor sanguine la 2.173 de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, din trei spitale din Wuhan şi Shenzhen, cercetătorii au ajuns la concluzia că grupa sanguină A este asociată unui risc mai ridicat de a contracta coronavirusul, comparativ cu celelalte grupe, în timp ce grupa 0 este asociată riscului cel mai mic, transmite Știri.md.

De asemenea, în 2005, un studiu al unei echipe din Hong Kong arăta că persoanele cu grupa sanguină 0 erau mai puţin sensibili la SARS (alt coronavirus) decât alte grupe sanguine.

„În această privinţă cele două virusuri se aseamănă enorm”, a explicat Jacques Le Pendu, director de cercetare la Institutul de Sănătate şi Cercetare Medicală din Nantes.

Mai exact, o persoană cu grupa sanguină A are antigene A şi dezvoltă în primele luni de viaţă anticorpi anti-B; cele cu grupa sanguină B dezvoltă anticorpi anti-A, cele cu grupa 0 dezvoltă anticorpi anti-A şi anti-B, iar cele cu grupa AB niciun anticorp.

Le Pendu a precizat că virusul posedă un sistem ce poartă glicoproteinele care recunosc receptorul celulei ţintă, fixându-se de acesta.

Grupele sanguine intervin prin faptul că antigenele grupelor sanguine A şi B s-au manifestat asupra celulelor care sunt ţinta specifică a virusului. Acesta din urmă va fi multiplicat de celulă şi va purta aceeaşi etichetă ca aceasta. Așadar, dacă o celulă infectată de virus va avea marca grupa sanguină A, virusul o va purta şi el.

Astfel, persoanele cu grupa sanguină 0 beneficiază de un „vaccin natural”, prin prezenţa anticorpilor anti-A şi B, excepție fiind situația în care sunt contaminate de o persoană cu grupa 0.

„Dezvoltăm anticorpi antigrupe A şi B în primele luni de viaţă. Ar fi interesant ca în viitor să facem astfel încât toată lumea să aibă nivelul de anticorpi ridicat, un mijloc natural de apărare pe care îl putem întări pentru a lupta cu un virus. Evident, acesta nu ar fi niciodată la fel de eficient ca un vaccin, dar astfel s-ar putea încetini o epidemie”, a mai declarat Le Pendu, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, totul este doar o ipoteză care trebuie demonstrată, a precizat cercetătorul.

Tratamentul COVID-19 cu plasmă, o terapie salvatoare

Primele terapii cu plasmă convalescentă (hiperimună) au fost administrate de medicii chinezi, apoi de cei israelieni, germani şi americani, iar recent, recoltarea a început și în România (în țara noastră, tratamentul se va face sub formă de studiu, nefiind practicat până acum).

Primele trei recoltări de plasmă de la donatori vindecaţi de COVID-19 au avut loc la Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti.

Potrivit cadrelor medicale, fiecare pacient vindecat de COVID-19 poate furniza 600 de mililitri de plasmă autoimună, momentul oportun pentru o astfel de recoltare fiind la 14 zile după vindecare când anticorpii s-ar afla în formă maximă. Restul de elemente, trombocitele și eritrocitele, vor fi reintroduse în organism.

În România, de tratament pot beneficia doar persoanele de peste 18 ani, diagnosticate cu COVID-19, aflate în stare critică.

Aceștia trebuie să fie internați la o secție de terapie intensivă a unui spital desemnat prin ordin al ministrului Sănătăţii pentru tratamentul pacienţilor COVID-19 și să prezinte o progresie rapidă a unei pneumonii severe / a unor infiltrate pulmonare (> 50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului administrat anterior.

De asemenea, pacienții care vor beneficia de tratamentul cu plasmă trebuie să fie ventilaţi mecanic de mai puţin de 10 zile sau în pragul intubaţiei şi ventilaţiei mecanice (dispnee severă, frecvenţă respiratorie ≥ 30/min, saturaţie în oxigen ≤ 93% cu oxigen pe mască facială, paCO2 >55 mmHg la pacienţii fără BPCO), după cum se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.